Vezi sursa

De la OrthodoxWiki

Nu aveţi permisiune pentru a face acest lucru, din următoarele motive:

• Acţiunea cerută este rezervată utilizatorilor din grupul user.
• Trebuie să vă confirmaţi adresa de e-mail înainte de a edita pagini. Vă rugăm să vă setaţi şi să vă validaţi adresa de e-mail cu ajutorul preferinţelor utilizatorului.

Se poate vizualiza şi copia conţinutul acestei pagini:

'''Postul Naşterii Domnului''' (al [[Crăciun]]ului) a fost rânduit de Biserică pentru a pregăti pe credincioşi spre cuviincioasa întâmpinare şi serbare a marelui praznic al naşterii cu trup a Mântuitorului [[Iisus Hristos]]. El aduce aminte creştinilor de [[patriarh]]ii şi drepţii din [[Vechiul Testament]], care au petrecut timp îndelungat în [[post]] şi [[rugăciune]], în aşteptarea şi cu nădejdea venirii lui [[Mesia]] - Izbăvitorul. Acest post începe în [[15 noiembrie]] şi se încheie în ajunul [[praznic]]ului, pe [[24 decembrie]]. ==Istoric== Ca vechime, cele dintâi menţiuni despre practicarea acestui post provin din secolele IV-V, de la [[Fericitul Augustin]] şi [[episcop]]ul [[Leon cel Mare al Romei]], care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit postul din luna a zecea. Dar la început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Aşa, de exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni; unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai uşor. [[Sinod]]ul local din [[Constantinopol]], ţinut la anul 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi), a uniformizat durata postului Naşterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând de la [[15 noiembrie]]. Se lasă sec în seara zilei de [[14 noiembrie]] (pomenirea Sf. [[Apostol]] Filip); iar dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Postul durează până în seara zilei de [[24 decembrie]], inclusiv. ==Sensul Postului Crăciunului== După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin lungimea sau durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta astepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Tot aşa şi creştinii, postind 40 de zile, îşi curăţesc sufletele şi trupurile şi se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul cel Viu, nu scris cu litere, ci întrupat şi născut din Sfânta Fecioară. După alţi tâlcuitori ai cultului, postul Naşterii mai simbolizează şi noaptea întu¬necoasă a Vechiului Testament. ==Felul de postire== Ca fel de postire de bucate, postul Naşterii Domnului este de asprime mijlocie - ca şi al [[Postul Sfinţilor Apostoli]] -, mai puţin riguros decât [[Postul Mare]], având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea şi vinerea, până la Ceasul IX (circa 3-4 P.M.), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn; marţea şi joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn şi se bea vin, iar sâmbăta şi duminica se îngăduie şi peşte (afară de răstimpul dintre 20-25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă lunea, marţea sau joia cade serbarea vreunui [[sfânt]] cu [[doxologie mare]], se dezleagă la peşte, iar miercurea şi vinerea, în acest caz, se dezleagă la untdelemn şi vin, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Dacă se întâmplă miercuri şi vineri un sfânt cu Priveghere, ori [[hram]]ul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin. Dezlegare la peşte se dă de asemenea la praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului ([[21 noiembrie]]), în orice zi ar cădea. Zilele de prăznuire a unor sfinţi cu cinstire mai largă în toată lumea ortodoxă, în care este dezlegare la peşte sunt: *[[21 noiembrie]] - [[Intrarea în biserică a Maicii Domnului]] *[[30 noiembrie]] - Sf. [[Apostolul Andrei (cel Întâi chemat)|Apostol Andrei]] *[[4 decembrie]] - Sf. [[muceniţă]] Varvara *[[5 decembrie]] - Sf. Sava *[[6 decembrie]] - Sf. Nicolae *[[9 decembrie]] - [[Zămislirea Maicii Domnului]] *[[18 decembrie]] - Sf. Cuvios [[Daniil Sihastrul]] *[[20 decembrie]] - Sf. [[Ignatie Teoforul]] Ultima zi a postului Naşterii ([[24 decembrie]]), numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile : se ajunează până la Ceasul IX, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert, amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi al celor trei tineri în Babilon (Daniel I, 5, 8-16). În unele părţi se ajunează în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit magilor Naşterea Domnului. Această ajunare aminteşte totodată postul ţinut odinioară de catehumenii care în seara acestei zile primeau botezul creştin şi apoi prima împărtăşire, la [[liturghia]] săvârşită atunci în acest scop ([[Liturghia Sfântului Vasile cel Mare]], care azi se săvârşeşte dimineaţa). ==Rânduieli liturgice specifice== În timpul Postului Crăciunului începând cu data de 21 noiembrie se introduc în cadrul slujbei Utreniei Catavasiile Naşterii Domnului, care se cântă până în data de 30 decembrie inclusiv. În această perioadă a Postului Crăciunului la Ceasuri şi Pavecerniţă nu cântăm [[stihiri]]le şi nici [[tropar]]ele, ci toate sunt rostite. Dacă ajunul Craciunului cade sâmbăta sau dumnica, slujba Ceasurilor Împărăteşti se mută în vinerea dinainte, această zi devenind aliturgică. De asemenea dacă ajunul Craciunului cade în zilele de luni până vineri se va oficia în această zi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare urmând ca în ziua praznicului să se săvârţească Sfânta Liturghie a Sfântului [[Ioan Gură de Aur]], pe când dacă ajunul va fi sambăta sau dumnica, în ziua de ajun se va oficia Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur iar în ziua Crăciunului Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. ==A se vedea şi== *[[Crăciunul]] *[[Moş Crăciun]] [[Categorie:Spiritualitate]] [[Categorie:Liturgică]] [[Categorie:Posturi]] [[Categorie:Crăciun]]

Înapoi la Postul Naşterii Domnului.