Vezi sursa

De la OrthodoxWiki

Nu aveţi permisiune pentru a face acest lucru, din următoarele motive:

• Acţiunea cerută este rezervată utilizatorilor din grupul user.
• Trebuie să vă confirmaţi adresa de e-mail înainte de a edita pagini. Vă rugăm să vă setaţi şi să vă validaţi adresa de e-mail cu ajutorul preferinţelor utilizatorului.

Se poate vizualiza şi copia conţinutul acestei pagini:

'''Sfântul Epifanie''' este un scriitor creştin din secolul al IV-lea, [[episcop]] de Salamina, în Cipru. [[Imagine:Epiphanius-Kosovo.jpg|frame|rigth|400|Sf. Epifanie de Salamina]] ==Viaţa== Epifanie s-a născut în jurul anului 315 (sau, după alţii, 308) într-o familie modestă de evrei din satul Besanduc, nu departe de Elefteropolis (Beit-Djibrin), în Palestina. La moartea tatălui său, copilul, orfan, a fost adoptat de un învăţător al Legii iudaice, Trifon. Acesta i-a asigurat posibilitatea de a studia, aşa încât [[Sfinţi|Sfântul]] Epifanie a învăţat nu doar [[Sfânta Scriptură|Scripturile]] şi preceptele legii mozaice, ci şi cinci limbi - greaca, latina, ebraica, siriaca şi copta -, lucru rar în acea epocă. ===Convertirea=== La moartea părintelui său adoptiv, sfântul Epifanie a moştenit toată averea acestuia. Puţin timp după aceea, el a văzut într-o zi un [[monah]] creştin, Lucian, care vorbea cu un sărac. Cum nu avea bani, mohanul a dat săracului haina ce o avea pe el. Mişcat de gestul călugărului, Sfântul Epifanie a îmbrăţişat creştinismul, primind [[Botez]]ul de la episcopul locului, împreună cu sora sa vitregă. Mai apoi, el a renunţat şi la toată averea sa, făcându-se [[călugăr]] pe lângă [[sfânt]]ul [[Ilarion cel Mare]]. ===Mănăstirea lui Epifanie la Elefteropolis=== Însetat de a cunoaşte mai bine [[Monahism|viaţa monastică]], Epifanie a făcut o lungă călătorie în deşertul Egiptului, ca să-i cunoască pe călugării renumiţi de acolo. După patru ani de călătorii, Sfântul Epifanie s-a întors în Palestina şi a întemeiat în apropierea satului său natal o [[mănăstire]], al cărei [[stareţ]] a fost timp de treizeci de ani. ===Episcopatul=== Mai apoi a plecat în insula Cipru, unde l-a reîntâlnit pe sfântul [[Ilarion cel Mare]], la sfatul căruia a acceptat să fie hirotonit [[episcop]] de Salamina (Constanţia), în anul 376. A fost episcop al acestei localităţi până la moartea sa, în 403. În anul 382, Sfântul Epifanie a făcut o altă călătorie, la Roma, împreună cu sfântul [[Ieronim]] şi cu [[Paulin de Antiohia|Paulin]], episcop de [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Antiohia]], pentru a pleda în faţa [[papă|papei]] cauza acestuia din urmă în chestiunea [[Schismă|schismei]] ce exista în acel moment în Antiohia. ==Doctrina== Din punct de vedere doctrinar, sfântul Epifanie din Salamina a fost un aprig luptător împotriva [[origenism]]ului. Astfel, în anul 393, luând cuvântul la Ierusalim, cu ocazia sărbătoririi sfinţirii Bisericii Învierii, el l-a proclamat pe [[Origen]] ca părinte al [[arianism]]ului şi a tuturor [[Erezie|ereziilor]]. Acest cuvânt al sfântului Epifanie a declanşat o mare dispută în sânul Bisericii creştine de la acea epocă. Principala victimă a acestei dispute a fost sfântul [[Ioan Gură de Aur]], [[patriarh]]ul de Constantinopol, care a fost depus şi exilat în 403, şi a murit în exil în 407. Sfântul Epifanie a murit în [[403]], la [[12 mai]], pe corabia cu care se întorcea de la Constantinopol, unde a avut o întâlnire furtunoasă cu Sfântul Ioan Gură de Aur. ==Cultul sfântului Epifanie== La sosirea corăbiei la Salamina, popor mult, cu lumânări în mâini îşi aştepta păstorul, şi l-au însoţit cu lacrimi până la [[Catedrală|catedrala]] sa, unde o mare parte a populaţiei Ciprului a venit să-l venereze timp de 7 zile. Cultul sfântului Epifanie s-a raspândit cu repeziciune, iar mormântul său a rămas până azi unul din locurile de pelerinaj cele mai importante din insula Cipru, al cărei patron este, împreună cu sfântul [[Apostolul Barnaba|Barnaba]] apostolul. == Iconografie == După ''Erminia'' lui [[Dionisie din Furna]] (ed. Sophia, București, pp. 152, 205), Sf. Epifanie trebuie reprezentat în veșminte episcopale, foarte bătrân (se săvârșește la vârsta de 105 ani), pleșuv și cu barba albă. ==Surse== *Macaire, hieromoine de Simonos-Petras, ''Le Synaxaire. Vies des Saints de l'Eglise Orthodoxe'', Thessalonique: ΤΟ ΠΕΡΙΒΟΛΙ ΤΗΣ ΠΑΝΑΓΙΑΣ, vol. 4: Avril (16 au 30)-Mai-Juin, 1993 *''Mineiul pe luna Mai'', Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române *Art. "Epifanie de Salamina", în http://ro.wikipedia.org/ ==Legături externe== *[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/mai/mai12.htm Sinaxarul zilei de 12 mai] *Dragos Mirsanu, [http://discipulussimplex.wordpress.com/2007/12/11/studiu-introductiv-sf-epifanie-al-salaminei-ancoratus/ Epifanie, Ancoratus şi alteritatea de credinţă]. Studiu introductiv la Sf. Epifanie al Salaminei, ''Ancoratus'', ediţie bilingvă, trad. Oana Coman, Polirom, 2007. [[Categorie:Sfinţi]] [[Categorie:Episcopi]] [[Categorie:Articole de calitate]] [[fr:Épiphane de Salamine]]

Înapoi la Epifanie de Salamina.